Pietrele la rinichi, numite și calculi renali, se formează atunci când anumite substanțe din urină se concentrează și cristalizează. Dimensiunea lor poate varia de la particule foarte mici până la calculi care blochează tractul urinar. Unele pietre nu provoacă simptome, în timp ce altele produc colică renală, una dintre cele mai intense forme de durere.
Tipul de piatră și factorii care au dus la formarea ei sunt importanți pentru prevenirea recurenței. Nu există o singură recomandare alimentară potrivită tuturor persoanelor cu calculi renali.
De ce se formează pietrele la rinichi
Urina conține substanțe care pot forma cristale, inclusiv calciu, oxalat și acid uric. Când concentrația lor crește sau când anumite mecanisme de protecție sunt insuficiente, cristalele se pot uni. Deshidratarea este un factor important deoarece produce urină mai concentrată.
Istoricul familial, anumite boli metabolice, unele medicamente și tipul de alimentație pot influența riscul. Consumul excesiv de sare poate crește eliminarea calciului în urină. Pentru anumite tipuri de calculi, reducerea unor alimente poate fi utilă, dar aceasta trebuie făcută după identificarea tipului de piatră și a recomandării medicale.
Persoanele care au avut calculi trebuie să acorde atenție hidratării. Cantitatea necesară diferă în funcție de temperatură, efort, transpirație și alte condiții medicale. Dacă ai o boală renală sau cardiacă, discută despre aportul de lichide cu medicul.
Simptomele și când este nevoie de ajutor
O piatră care se deplasează poate produce durere severă în spate sau lateral, care poate coborî spre abdomenul inferior și zona inghinală. Pot apărea greață, vărsături, urinări frecvente sau usturime la urinare. Sângele în urină este, de asemenea, posibil.
Febra și frisoanele asociate cu o posibilă piatră pot indica o infecție urinară în contextul unui blocaj și necesită evaluare rapidă. Durerea severă cu vărsături persistente, imposibilitatea de a urina sau starea generală alterată sunt, de asemenea, motive pentru consult urgent.
Diagnosticul poate folosi analize de urină, sânge și investigații imagistice. Unele pietre mici se elimină spontan, în timp ce cele mari sau cele care blochează tractul urinar pot necesita proceduri.
Prevenția după apariția calculilor
Hidratarea este una dintre cele mai importante măsuri generale. Scopul este obținerea unei urine mai diluate, dar cantitatea exactă trebuie adaptată individual. Reducerea excesului de sare și menținerea unei alimentații echilibrate pot fi utile.
Nu elimina complet calciul din dietă fără recomandare. Pentru unele tipuri de pietre, un aport alimentar normal de calciu poate fi mai potrivit decât restricția severă. De asemenea, suplimentele și dozele mari de vitamina C sau alte produse trebuie discutate dacă există antecedente de calculi.
Dacă piatra este analizată sau medicul identifică tipul de calcul, recomandările pot deveni mult mai precise. Prevenția pe termen lung este mai eficientă atunci când se bazează pe cauza probabilă, nu pe reguli generale găsite online.
Acest articol este informativ și nu înlocuiește evaluarea medicală.
