Constipația cronică înseamnă un tranzit intestinal dificil sau rar, adesea asociat cu scaune tari, efort la defecație ori senzația că evacuarea nu este completă. Frecvența normală a scaunelor diferă între persoane, astfel încât nu există o singură valoare care să definească problema.
Constipația poate apărea din cauza alimentației sărace în fibre, a consumului insuficient de lichide, sedentarismului, amânării repetate a mersului la toaletă sau a unor medicamente. Uneori există o cauză medicală care trebuie identificată.
De ce apare constipația cronică
Fibrele alimentare adaugă volum și pot ajuta la formarea unui scaun mai ușor de eliminat. Dacă aportul este redus și dieta este dominată de alimente foarte procesate, tranzitul poate deveni mai lent. Creșterea bruscă a fibrelor poate însă produce balonare, de aceea schimbarea trebuie făcută gradual.
Activitatea fizică susține motilitatea intestinală. Statul mult pe scaun și lipsa mișcării pot favoriza constipația. Unele medicamente, inclusiv anumite analgezice opioide, suplimente cu fier sau unele tratamente pentru alte boli, pot avea constipația ca efect advers.
Problemele tiroidiene, anumite boli neurologice, tulburările metabolice și modificările structurale ale intestinului sunt cauze mai puțin frecvente, dar importante atunci când simptomele sunt persistente sau apar împreună cu alte semne.
Simptomele și semnele de alarmă
Scaunele tari, efortul la defecație, senzația de evacuare incompletă și nevoia de a folosi manevre pentru eliminare pot apărea. Balonarea și disconfortul abdominal sunt, de asemenea, posibile. Constipația poate alterna uneori cu episoade de scaune moi, fără ca problema de bază să fie rezolvată.
Este indicată evaluarea medicală dacă apare sânge în scaun, scădere inexplicabilă în greutate, durere abdominală persistentă, vărsături, febră, anemie sau o schimbare bruscă a tranzitului care persistă. Aceste simptome pot avea alte cauze și nu trebuie tratate automat ca simplă constipație.
Medicul poate discuta alimentația, medicamentele, istoricul și obiceiurile de toaletă și poate decide dacă sunt necesare analize sau alte investigații. La anumite vârste și niveluri de risc, screeningul colorectal este important independent de constipație.
Ce măsuri pot ajuta
Un aport adecvat de fibre, lichide și mișcare este un punct bun de plecare pentru multe persoane. Fructele, legumele, leguminoasele, cerealele integrale și semințele pot contribui la aportul de fibre. Crește cantitatea treptat și observă toleranța digestivă.
Încearcă să nu amâni repetat nevoia de a merge la toaletă și acordă-ți timp suficient. Unele persoane beneficiază de un program după masă, când reflexele intestinale sunt mai active. Un scăunel pentru picioare poate ajuta poziția, dar nu rezolvă cauza dacă există o problemă medicală.
Dacă măsurile generale nu sunt suficiente, medicul sau farmacistul poate recomanda un laxativ potrivit. Evită folosirea repetată și necontrolată a produselor stimulante. În constipația cronică, cauza și planul pe termen lung sunt mai importante decât soluțiile rapide.
Acest material este informativ și nu înlocuiește consultul medical.
