O boala autoimuna este o afectiune in care sistemul imunitar va ataca gresit corpul. Sistemul imunitar protejeaza in mod normal impotriva germenilor precum bacteriile si virusurii.
Cand sesizeaza acesti invadatori straini, trimite o armata de celule de lupta pentru a-i ataca. In mod normal, sistemul imunitar poate face diferenta dintre celulele straine si propriile celule.
Intr-o boala autoimuna, sistemul imunitar confunda o parte din corp, precum articulatiile sau pielea, cu bacterii sau virusi. Elibereaza proteine numite autoanticorpi care ataca celulele sanatoase. Unele boli autoimune vizeaza un singur organ. Diabetul de tip 1 dauneaza pancreasului. Alte boli, cum ar fi lupusul eritematos sistemic (SLE), afecteaza intregul corp.
Care sunt cele mai comune boli autoimune?
Exista mai mult de 80 de boli autoimune, iar in randurile urmatoare puteti descoperi cateva exemple de boli autoimune comune. Iata asadar cateva exemple.
-
Diabetul de tip 1
Pancreasul produce hormonul insulina, care ajuta la reglarea nivelului de zahar din sange. In diabetul zaharat tip 1, sistemul imunitar ataca si distruge celulele producatoare de insulina din pancreas. Rezultatele mari ale glicemiei pot duce la deteriorarea vaselor de sange, precum si la afectiuni ale unor organe precum inima, rinichii, ochii si nervii.
-
Artrita reumatoida (RA)
In artrita reumatoida (RA), sistemul imunitar ataca articulatiile. Acest atac provoaca roseata, caldura, durere si rigiditate la nivelul articulatiilor. Spre deosebire de osteoartrita care afecteaza in mod obisnuit oamenii pe masura ce imbatranesc, RA poate incepe inca de la 30 de ani sau mai devreme .
-
Scleroza multipla
Scleroza multipla (SM) dauneaza tecii mielinei, acoperirii de protectie care inconjoara celulele nervoase, in sistemul nervos central. Deteriorarea tecii mielinei incetineste viteza de transmitere a mesajelor intre creier si maduva spinarii catre si din restul corpului.
Aceasta deteriorare poate duce la simptome precum amorteala, slabiciune, probleme de echilibru si probleme de mers. Boala vine in mai multe forme care progreseaza in ritmuri diferite.
-
Lupus eritematos sistemic (SLE)
Desi medicii din anii 1800 au descris pentru prima data lupusul ca fiind o boala a pielii din cauza eruptiei pe care o produce in mod obisnuit, forma sistemica, care este cea mai frecventa, afecteaza de fapt multe organe, inclusiv articulatiile, rinichii, creierul si inima. Durerea articulara, oboseala si eruptiile cutanate sunt printre cele mai frecvente simptome.
-
Boala Addison
Boala Addison afecteaza glandele suprarenale, care produc hormonii cortizol si aldosteron, precum si hormonii androgeni. Avand prea putin cortizol poate afecta modul in care organismul foloseste si stocheaza carbohidratii si zaharul (glucoza). Deficitul de aldosteron va duce la pierderea de sodiu si excesul de potasiu in fluxul sanguin. Printre simptome se numara slabiciunea, oboseala, scaderea in greutate si scaderea glicemiei.
-
Tiroidita Hashimoto
In tiroidita lui Hashimoto, productia de hormoni tiroidieni incetineste la o deficienta. Printre simptome se numara cresterea in greutate, sensibilitatea la frig, oboseala, caderea parului si umflarea tiroidei.
-
Miastenia gravis
Myasthenia gravis afecteaza impulsurile nervoase care ajuta creierul sa controleze muschii. Atunci cand comunicarea de la nervi la muschi este afectata, semnalele nu pot directiona muschii sa se contracte.
Cel mai frecvent simptom este slabiciunea musculara care se agraveaza cu activitatea si se imbunatateste odata cu odihna. Deseori sunt implicati muschii care controleaza miscarile ochilor, deschiderea pleoapelor, inghitirea si miscarile faciale.
-
Boala celiaca
Persoanele cu boala celiaca nu pot manca alimente care contin gluten, o proteina care se gaseste in grau, secara si alte produse din cereale. Cand glutenul este in intestinul subtire, sistemul imunitar ataca aceasta parte a tractului gastro-intestinal si provoaca inflamatii.
-
Anemie pernicioasa
Aceasta afectiune determina deficienta unei proteine, produsa de celulele mucoasei stomacale, cunoscuta drept factor intrinsec care este necesar pentru ca intestinul subtire sa absoarba vitamina B-12 din alimente. Fara suficienta vitamina, se va dezvolta o anemie, iar capacitatea organismului pentru sinteza adecvata a ADN-ului va fi modificata.
-
Boala Graves
Boala Graves ataca glanda tiroida in gat, determinand-o sa produca prea mult din hormonii sai. Hormonii tiroidieni controleaza consumul de energie al organismului, cunoscut sub numele de metabolism.
A avea prea multi dintre acesti hormoni revigoreaza activitatile corpului, provocand simptome precum nervozitate, batai rapide ale inimii, intoleranta la caldura si pierdere in greutate.
Testele care diagnostica boli autoimune
Nici un singur test nu poate diagnostica majoritatea bolilor autoimune. Medicul dumneavoastra va folosi o combinatie de teste si o revizuire a simptomelor si examinarea fizica pentru a va diagnostica.
Testul de anticorpi antinucleari (ANA) este adesea unul dintre primele teste pe care medicii le utilizeaza atunci cand simptomele sugereaza o boala autoimuna. Un test pozitiv inseamna ca este posibil sa aveti una dintre aceste boli, dar nu va confirma exact pe care o aveti sau daca aveti una sigura.
Alte teste cauta autoanticorpi specifici produsi in anumite boli autoimune. Este posibil ca medicul dumneavoastra sa faca teste specifice pentru a verifica inflamatia pe care aceste boli o produc in organism.
Cum sunt tratate bolile autoimune?
Tratamentele nu pot vindeca bolile autoimune, dar pot controla raspunsul imun hiperactiv si pot reduce inflamatia sau cel putin reduc durerea si inflamatia. Medicamentele utilizate pentru a trata aceste afectiuni includ:
- antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) , cum ar fi ibuprofenul (Motrin, Advil) si naproxenul (Naprosyn)
- medicamente care suprima imunitatea
Tratamente sunt, de asemenea, disponibile pentru a ameliora simptome precum durerea, umflarea, oboseala si eruptiile cutanate. Mancarea unei diete bine echilibrate si efectuarea exercitiilor fizice regulate va pot ajuta, de asemenea, sa va simtiti mai bine.
