Osteoartrita este o afecțiune articulară frecventă, asociată cu modificări progresive ale cartilajului și ale celorlalte structuri din jurul articulației. Poate afecta genunchii, șoldurile, mâinile sau coloana și poate provoca durere, rigiditate și reducerea mobilității. Evoluția diferă de la o persoană la alta, iar simptomele nu depind doar de ceea ce se vede la o investigație imagistică.
Osteoartrita nu înseamnă că articulația trebuie ferită complet de mișcare. Dimpotrivă, activitatea fizică adaptată poate ajuta la menținerea mobilității și a forței musculare. Planul potrivit depinde de articulația afectată, intensitatea durerii și starea generală de sănătate.
De ce apare osteoartrita și ce factori cresc riscul
În osteoartrită, țesuturile articulației se modifică în timp. Cartilajul care ajută la mișcarea lină a suprafețelor osoase poate deveni mai subțire și mai neregulat. Pot apărea și modificări ale osului, membranei sinoviale și structurilor din jur. Procesul nu este explicat doar prin „uzură”, ci implică mai multe mecanisme biologice.
Vârsta este un factor important, dar osteoartrita nu este o consecință obligatorie a îmbătrânirii. Greutatea corporală crescută poate pune o sarcină suplimentară pe articulațiile care suportă greutatea. Leziunile articulare anterioare, anumite activități repetitive, predispoziția genetică și unele particularități anatomice pot contribui, de asemenea.
Prevenția nu înseamnă evitarea tuturor activităților solicitante. Este mai util să menții o greutate potrivită, să îți dezvolți forța musculară și să crești treptat nivelul de activitate. Dacă ai dureri persistente după o accidentare sau simptome care se agravează, evaluarea medicală poate identifica problema și poate preveni o suprasolicitare inutilă.
Simptomele și cum se stabilește diagnosticul
Durerea asociată osteoartritei apare frecvent la folosirea articulației și poate fi mai intensă după perioade de activitate. Rigiditatea după repaus este, de asemenea, întâlnită. Uneori se observă scăderea amplitudinii mișcării, zgomote articulare sau o senzație de instabilitate. Simptomele pot avea perioade mai bune și mai rele.
Diagnosticul pornește de la discuția cu medicul și examinarea articulației. În funcție de situație, poate fi recomandată o radiografie sau o altă investigație. Analizele de sânge nu diagnostichează direct osteoartrita, dar pot fi utile când medicul trebuie să excludă alte cauze ale durerii, inclusiv unele forme de artrită inflamatorie.
Este important să nu atribui automat orice durere articulară osteoartritei. O articulație foarte roșie, fierbinte și umflată, febra, o deformare apărută brusc sau imposibilitatea de a folosi membrul după un traumatism necesită evaluare medicală. Aceste semne pot indica o altă problemă care are nevoie de tratament rapid.
Tratamentul și rolul mișcării
Tratamentul urmărește reducerea durerii și menținerea funcției. Exercițiile recomandate de un kinetoterapeut pot îmbunătăți forța și mobilitatea. Activitățile cu impact redus, precum mersul, înotul sau ciclismul, pot fi mai ușor tolerate de unele persoane. Nu există o singură rutină potrivită pentru toți.
Scăderea în greutate, atunci când este necesară, poate reduce solicitarea anumitor articulații. Medicamentele pentru durere sau inflamație pot fi recomandate în anumite situații, dar trebuie alese în funcție de istoricul medical și de alte tratamente. Injecțiile sau intervențiile chirurgicale sunt luate în calcul în cazuri selectate, când măsurile conservative nu sunt suficiente.
Un plan bun combină mișcarea, gestionarea greutății, adaptarea activităților și tratamentul recomandat. Pentru sănătatea generală, este util să urmărești și nivelul activității fizice și să eviți perioadele lungi de imobilitate. Nu încerca să tratezi osteoartrita exclusiv cu suplimente sau remedii fără o evaluare corectă.
Pentru informații despre alte probleme articulare, poți citi și osteoporoza și despre artrita reumatoidă.
Acest articol este informativ și nu înlocuiește diagnosticul sau tratamentul recomandat de medic.
