Aritmia cardiacă descrie o modificare a ritmului inimii. Inima poate bate prea repede, prea încet sau neregulat, iar unele aritmii sunt ocazionale și aproape imperceptibile, în timp ce altele necesită evaluare și tratament. Nu orice senzație de „bătaie în plus” înseamnă o boală gravă, însă simptomele repetate sau asociate cu alte manifestări merită discutate cu medicul.
Ritmul inimii este controlat de un sistem electric complex. Atunci când impulsurile electrice sunt generate sau transmise diferit, poate apărea o aritmie. Pentru că există numeroase tipuri, diagnosticul nu se poate stabili doar după simptome. Electrocardiograma și, uneori, monitorizarea de durată pot arăta ce se întâmplă efectiv cu ritmul cardiac.
Ce este aritmia cardiacă și de ce poate apărea
Unele aritmii apar la persoane fără alte probleme cardiace, iar altele sunt legate de boli ale inimii, hipertensiune, tulburări ale tiroidei sau modificări ale nivelului unor electroliți. Vârsta, istoricul familial, anumite medicamente și consumul excesiv de alcool pot crește riscul pentru unele forme. Cafeina poate accentua palpitațiile la anumite persoane, dar reacția diferă de la un om la altul.
Există aritmii foarte diferite. Unele bătăi premature pot fi benigne, în timp ce fibrilația atrială, de exemplu, necesită o evaluare atentă deoarece poate crește riscul de complicații, inclusiv accident vascular cerebral. Alte tulburări de ritm pot afecta pomparea sângelui și pot produce amețeală sau leșin.
Este util să observi contextul în care apar simptomele: după efort, în repaus, după cafea, în perioade de stres sau în timpul nopții. Notează durata și frecvența episoadelor și spune medicului dacă există durere în piept, lipsă de aer, leșin sau amețeală. Aceste informații pot ajuta la alegerea investigațiilor potrivite.
Simptomele care trebuie urmărite și investigațiile folosite
Cel mai cunoscut simptom este palpitația, descrisă ca senzația că inima „sare o bătaie”, bate puternic sau aleargă. Pot apărea, de asemenea, oboseală, amețeli, senzație de slăbiciune, lipsă de aer sau toleranță mai redusă la efort. Unele persoane nu au niciun simptom și află despre aritmie în timpul unei consultații sau al unei electrocardiograme.
Electrocardiograma înregistrează activitatea electrică a inimii într-un interval scurt. Dacă episoadele sunt rare, medicul poate recomanda un Holter sau un alt tip de monitorizare ambulatorie, astfel încât ritmul să fie înregistrat mai mult timp. În funcție de context, pot fi recomandate analize de sânge, ecocardiografie sau alte investigații.
Solicită ajutor medical de urgență dacă palpitațiile sunt însoțite de durere sau presiune în piept, dificultăți importante de respirație, pierderea stării de conștiență, confuzie ori slăbiciune bruscă a feței sau a unui braț. Nu este indicat să conduci singur în asemenea situații. Severitatea simptomelor și istoricul medical contează mai mult decât o presupunere făcută acasă.
Cum îți protejezi inima și când este nevoie de tratament
Nu toate aritmiile au nevoie de același tratament. În funcție de tip și de cauză, medicul poate recomanda doar monitorizare, schimbări ale stilului de viață, medicamente sau proceduri specifice. În unele situații se folosesc tratamente pentru controlul ritmului ori al frecvenței cardiace, iar în alte cazuri pot fi necesare proceduri efectuate de cardiolog.
Stilul de viață rămâne important. Renunțarea la fumat, controlul tensiunii și al colesterolului, activitatea fizică adaptată și un somn bun contribuie la sănătatea cardiovasculară. Alcoolul în exces poate favoriza unele tulburări de ritm, iar deshidratarea sau dezechilibrele electrolitice pot fi relevante în anumite situații. Nu elimina alimente sau suplimente fără motiv medical.
Dacă ai palpitații repetate, programează o evaluare și nu încerca să îți stabilești singur diagnosticul. Pentru contextul factorilor cardiovasculari, poate fi util să citești și materialul despre tensiunea mare și pe cel despre colesterolul mărit.
Informațiile sunt generale și nu înlocuiesc evaluarea unui medic.
