Boala Parkinson este una dintre bolile debilitante care afecteaza de obicei persoanele in varsta. Aceasta boala limiteaza miscarea persoanei, ingreunandu-i astfel sansele de a-si indeplini sarcinile zilnice.
Printre simptomele care semnaleaza boala se numara tremorul la maini, muschii rigizi, echilibrul si postura afectate si alte atribute fizice similare.
Ce provoaca Parkinson?
Simptomele Parkinson sunt cauzate, in parte, de un nivel redus de dopamina in creier. Dopamina este un produs chimic utilizat pentru a transmite mesaje intre celulele creierului.
Celulele creierului din regiunea numita ganglionii bazali incep sa se deterioreze si nivelul dopaminei incepe sa scada.
Cand nivelurile ating aproximativ 60% din normal, simptomele de miscare incep sa se dezvolte. Nu se stie inca de ce celulele incep sa se deterioreze.
Modificarile altor cai neuro-transmitatoare din creier pot duce la simptome suplimentare (adesea nemotorice) in Parkinson. La fel ca si deficienta dopaminergica, pot aparea simptome din cauza problemelor pe caile serotonergice, colinergice si noradrenergice.
Cum este diagnosticat?
Parkinson trebuie diagnosticat de catre un medic cu experienta in Parkinson, de obicei un neurolog. Este diagnosticat clinic, pe baza gasirii semnelor si simptomelor de Parkinson. Daca diagnosticul nu este clar, s-ar putea utiliza investigatii precum imagistica creierului.
Simptome si semne
Tremur
Miscarea involuntara numita tremor este cea mai vizibila in repaus, creste in momente de stres emotional si se imbunatateste adesea in timpul activitatii voluntare. In mod obisnuit incepe ca o flexare ritmica a degetelor sau a degetelor si implica frecvent si fata si gura. De multe ori incepe asimetric, afectand o parte a corpului mai mult decat cealalta.
Rigiditate
Rigiditatea este de obicei uniforma pe toata gama de miscare. In unele cazuri, simptomul este descris ca „roata dintata” din cauza intreruperilor asemanatoare cu clichetul miscarii pasive.
Hipokinezie
Cea mai dezavantajata caracteristica a acestei tulburari, hipokinezia este o incetinire a miscarii voluntare si o reducere a miscarii automate, cum ar fi balansarea bratului in timpul mersului. Simptomele faciale includ clipiri frecvente, expresie fixa si un zambet care se dezvolta si se estompeaza lent. Vocea este de obicei cu volum redus si slab modulata.
Mers anormal si postura
Ridicarea dintr-un pat sau scaun este dificila si pozitia in picioare este indoita. Pacientii se plimba cu pasi mici si zgaltaitori si le lipseste balansarea bratului care insoteste in mod normal mersul. De asemenea, pacientii pot avea probleme de oprire.
Tratament medical
Tratamentul medical este o terapie de prima linie in tratamentul pacientilor cu boala Parkinson. Medicamentul poate fi utilizat pentru a trata dezechilibrul chimic din creier prin imbunatatirea efectelor dopaminei si / sau blocarea efectelor acetilcolinei.
Levodopa poate usura majoritatea simptomelor majore ale Parkinson, inclusiv hipokinezie. Cele mai frecvente reactii adverse sunt greata, varsaturile, tensiunea arteriala scazuta, miscari anormale, neliniste, confuzie si aritmii cardiace ocazionale.
Medicamentele anticolinergice care blocheaza efectele acetilcolinei sunt mai utile in atenuarea tremorului si rigiditatii decat hipokineziei, dar in general sunt mai putin eficiente decat medicamentele care imbunatatesc dopamina. Reactiile adverse comune includ uscaciunea gurii, constipatie, retentie urinara, confuzie si vedere incetosata.
Amantadina este utilizata pentru a imbunatati eliberarea de dopamina si poate imbunatati rapid toate simptomele. Din pacate, multi pacienti nu raspund la tratament, iar beneficiile pot fi de scurta durata.
Efectele secundare sunt relativ putin frecvente, dar pot includ neliniste, confuzie, eruptii cutanate, edem si efecte cardiace.
Alte optiuni includ agonisti ai dopaminei, cum ar fi bromocriptina, care stimuleaza direct receptorii dopaminei.
Tratament chirurgical
In cazul pacientilor care sunt intoleranti la medicamente sau care prezinta fluctuatii motorii semnificative, se poate lua in considerare chirurgia.
Chirurgia profunda a stimularii creierului (DBS) este utilizata mai des in boala Parkinson decat in orice alta tulburare de miscare.
In functie de varsta, simptome si comorbiditati, DBS poate viza fie nucleul subthalamic, fie globus pallidus internus. Ablatia stereoctica RF poate fi, de asemenea luata in considerare, dar este rar folosita de la aparitia DBS. Leziunile pot fi luate in considerare in globus pallidus sau in talamus.
Criterii de selectie DBS
Diagnosticul bolii idiopatice de Parkinson
Terapia DBS este eficace doar pentru pacientii cu parkinsonism idiopatic si nu parkinsonism atipic. Printre bolii Parkinson idiopatice sau tipice se numara prezentarea asimetrica, reactia la sinemet, progresia lenta, cognitia intacta si lipsa simptomelor autonome (adica incontinenta) sau cerebelare (adica instabilitate posturala).
Pacientii cu semne, simptome sau neuroimaginaj in concordanta cu parkinsonismul egiptic nu sunt candidati chirurgicali pentru terapia DBS.
Sensibilitate la sinemet
Atunci cand are succes, terapia DBS reduce fluctuatiile motorii si permite pacientilor sa-si petreaca mai mult din zi in cele mai bune conditii. Prin urmare, pacientii ar trebui sa aiba o buna functie motorie si independenta in timpul starii lor cele mai bune cu Sinemet.
Pacientii care au o functie slaba chiar si in timpul starii lor cele mai bune, nu sunt buni candidati chirurgicali.
Functia cognitiva intacta
In timp ce terapia DBS poate ajuta functia motorie, la pacientii cu declin cognitiv, cea mai mare sursa de handicap nu este adesea disfunctia motorie, ci disfunctia cognitiva.
Mai mult, deoarece chirurgia DBS este o interventie chirurgicala a creierului, poate exacerba disfunctia cognitiva. Declinul cognitiv semnificativ este asadar o contraindicatie.
RMN-ul cerebral adecvat varstei
RMN-ul creierului ar trebui sa fie in concordanta cu boala Parkinson idiopatica si sa nu aiba dovezi de parkinsonism atipic (de exemplu, atrofie cerebeloasa sau piramidala), boala cerebrovasculara semnificativa sau alta boala neurodegenerativa.
Mediu potrivit pentru chirurgie
Comorbiditatile medicale majore, in special hipertensiunea arteriala, cresc riscul de interventie chirurgicala DBS.
Pacientii trebuie sa fie adecvati medical pentru interventii chirurgicale si sa aiba tensiunea arteriala controlata care sa fie luata in considerare pentru o interventie chirurgicala. Mai mult, pacientii trebuie sa poata tolera 3-6 ore de interventie chirurgicala treaza.
Asteptari si interes realist
Pacientii trebuie sa realizeze ca terapia DBS nu este o „cura”, ci terapie simptomatica si ca poate dura pana la 6 luni de programare pentru a realiza o terapie optima.
Varsta pacientului
Cresterea varstei este asociata cu un risc mai mare de interventie chirurgicala si un beneficiu scazut al terapiei. Terapia DBS poate fi benefica in continuare si pentru cei care au implinit peste 75 de ani, dar asteptarile ar trebui sa fie modeste, iar pacientii ar trebui sa fie intr-o stare generala excelenta de sanatate
