Infarctul miocardic apare atunci când fluxul de sânge către o parte a mușchiului inimii este blocat suficient de mult pentru a produce leziuni. Este o urgență medicală în care timpul contează. Blocajul este frecvent legat de boala coronariană, iar recunoașterea rapidă a semnelor și solicitarea ajutorului pot reduce riscul de complicații.
Un infarct nu arată identic la toate persoanele. Durerea sau presiunea în piept este un semn cunoscut, dar pot apărea și dificultăți de respirație, transpirații reci, greață, amețeală sau durere care se extinde spre braț, umăr, spate, gât ori maxilar. La unele persoane, mai ales femei și persoane cu diabet, simptomele pot fi mai puțin tipice.
De ce apare infarctul și cine are risc mai mare
Arterele coronare transportă sânge și oxigen către inimă. Depunerile de grăsimi și alte modificări ale pereților vasculari pot îngusta arterele în timp. Dacă o placă de aterom se rupe și se formează un cheag, fluxul de sânge poate fi blocat. Cu cât blocajul persistă mai mult, cu atât crește riscul de afectare a mușchiului inimii.
Factorii de risc includ fumatul, hipertensiunea arterială, colesterolul crescut, diabetul, excesul ponderal, sedentarismul și istoricul familial de boală cardiovasculară. Vârsta și anumite condiții medicale influențează, de asemenea, riscul. Prezența unui singur factor nu înseamnă că infarctul va apărea, dar mai mulți factori împreună pot crește semnificativ riscul.
Prevenția începe prin controlul factorilor modificabili. Măsurarea tensiunii, verificarea colesterolului și a glicemiei, renunțarea la fumat, alimentația echilibrată și activitatea fizică regulată sunt elemente importante. Dacă ai deja o boală cardiovasculară sau alți factori de risc, planul de prevenție trebuie stabilit împreună cu medicul.
Simptomele infarctului și ce trebuie făcut imediat
Un semn frecvent este senzația de presiune, strângere, greutate sau durere în centrul ori partea stângă a pieptului, care poate dura mai multe minute sau poate reveni. Durerea se poate extinde spre unul sau ambele brațe, spate, gât, maxilar sau partea superioară a abdomenului. Pot apărea respirație dificilă, transpirații, greață și o stare bruscă de slăbiciune.
Dacă există suspiciunea unui infarct, sună imediat la serviciile de urgență. Nu aștepta să vezi dacă simptomele dispar și nu încerca să ajungi singur la spital. Dispecerul poate oferi instrucțiuni până la sosirea echipajului. Dacă persoana își pierde starea de conștiență și nu respiră normal, cei din jur trebuie să urmeze indicațiile pentru resuscitare și folosirea unui defibrilator automat extern, dacă este disponibil.
Investigațiile efectuate în spital pot include electrocardiograma, analize de sânge pentru markeri ai afectării cardiace și investigații imagistice. Tratamentul depinde de tipul infarctului și de locul blocajului și poate include medicamente sau proceduri pentru restabilirea fluxului sanguin.
Cum poate fi redus riscul pe termen lung
După un infarct sau atunci când există factori de risc, prevenția secundară devine foarte importantă. Medicamentele prescrise trebuie luate conform indicațiilor, iar controalele trebuie respectate. Nu întrerupe un tratament pentru tensiune, colesterol sau coagulare fără acord medical, chiar dacă te simți bine.
Alimentația poate pune accent pe legume, fructe, leguminoase, cereale integrale, pește și surse de grăsimi nesaturate, în timp ce consumul frecvent de alimente foarte sărate, ultraprocesate și bogate în grăsimi saturate poate fi redus. Activitatea fizică se reia progresiv și, după un eveniment cardiac, trebuie adaptată recomandărilor echipei medicale.
Pentru prevenție, este util să urmărești tensiunea și colesterolul. Pe Nutzu poți citi despre tensiunea mare și despre colesterolul mărit. Aceste informații sunt orientative și nu înlocuiesc recomandările personalizate.
În cazul simptomelor compatibile cu infarctul, prioritatea este apelarea serviciilor de urgență.
