Refluxul gastroesofagian: simptome, cauze și ce poți face pentru a-l ține sub control

Refluxul gastroesofagian este una dintre problemele digestive pe care mulți oameni le recunosc abia după ce senzația de arsură sau gustul acru începe să apară repetat. Uneori este vorba despre episoade ocazionale, mai ales după o masă foarte consistentă. Alteori, simptomele revin atât de des încât ajung să afecteze somnul, alimentația și confortul de zi cu zi. Vestea bună este că există măsuri simple care pot reduce frecvența episoadelor, iar atunci când problema este persistentă există și tratamente medicale care pot fi recomandate după evaluare.

Ce este refluxul gastroesofagian și cum se manifestă

Refluxul apare atunci când conținutul din stomac urcă în esofag. Între stomac și esofag există un mecanism muscular care, în mod normal, împiedică întoarcerea conținutului gastric. Când acest mecanism nu funcționează suficient de eficient sau presiunea din abdomen crește, acidul și alte componente ale conținutului gastric pot ajunge în esofag.

Cel mai cunoscut simptom este arsură în spatele sternului, numită frecvent pirozis. Poate apărea după masă, mai ales când persoana se întinde la scurt timp după ce a mâncat. Unii oameni descriu și un gust acru sau amar în gură, regurgitarea alimentelor ori senzația că lichidul urcă spre gât. Refluxul poate fi asociat cu răgușeală, tuse persistentă sau senzația de nod în gât, deși aceste manifestări pot avea și alte cauze.

Nu orice episod de arsuri înseamnă boală de reflux gastroesofagian. Dacă simptomele apar rar, după anumite mese, este posibil să fie vorba despre un reflux ocazional. Când apar frecvent, deranjează noaptea, necesită medicamente în mod repetat sau influențează activitățile obișnuite, merită discutate cu medicul.

Este importantă și diferența dintre reflux și o problemă cardiacă. Durerea toracică nou apărută, intensă sau însoțită de lipsă de aer, transpirații, amețeală ori durere care se duce spre braț, maxilar sau spate necesită evaluare medicală urgentă, nu presupunerea că este doar aciditate.

De ce apare și ce obiceiuri pot favoriza simptomele

Refluxul nu are o singură cauză. Greutatea corporală în exces poate crește presiunea abdominală și poate favoriza urcarea conținutului gastric. Sarcina poate produce un efect asemănător prin modificările hormonale și mecanice. Unele persoane observă simptome după mese foarte mari, alimente bogate în grăsimi, alcool, ciocolată, cafea, băuturi carbogazoase sau alimente picante. Totuși, lista diferă de la un om la altul și nu este nevoie să elimini automat toate aceste produse dacă nu observi o legătură.

Un obicei util este să eviți să te întinzi imediat după masă. Pentru unele persoane, lăsarea unui interval de câteva ore între cină și culcare reduce simptomele nocturne. Ridicarea părții superioare a corpului în timpul somnului poate fi utilă în anumite situații, mai ales dacă refluxul apare frecvent noaptea. Renunțarea la fumat este de asemenea benefică pentru sănătate și poate contribui la reducerea unor simptome.

Un jurnal simplu poate fi surprinzător de folositor. Notează câteva zile ora mesei, alimentele consumate, momentul apariției simptomelor și dacă ai stat întins după masă. În loc să urmezi o listă rigidă de interdicții, poți identifica mai ușor ce îți provoacă probleme. Dacă ai și alte afecțiuni sau iei tratamente, discută cu medicul înainte de a face schimbări importante.

Refluxul poate fi mai deranjant și atunci când somnul este deja slab. Pentru idei despre obiceiurile care pot susține un somn mai bun, poți citi și articolul despre somnul de calitate.

Când este nevoie de consult și cum se stabilește tratamentul

Dacă simptomele sunt frecvente, persistente sau se agravează, medicul poate stabili dacă este vorba despre boală de reflux gastroesofagian și dacă sunt necesare investigații. În funcție de vârstă, simptome și istoricul medical, evaluarea poate fi suficientă clinic sau poate include investigații precum endoscopia digestivă superioară ori teste care măsoară refluxul acid și relația acestuia cu simptomele.

Tratamentul depinde de situație. Uneori sunt suficiente modificări ale stilului de viață și utilizarea ocazională a unor medicamente recomandate de farmacist sau medic. În cazurile în care simptomele sunt persistente, medicul poate recomanda medicamente care reduc producția de acid, inclusiv inhibitori ai pompei de protoni. Acestea nu ar trebui luate la nesfârșit fără o indicație clară, mai ales dacă simptomele continuă în ciuda tratamentului.

Solicită evaluare medicală dacă ai dificultăți sau durere la înghițire, vărsături persistente, scădere inexplicabilă în greutate, sângerare digestivă, anemie ori simptome noi și neobișnuite. Aceste semne nu trebuie puse automat pe seama refluxului. Uneori este nevoie de investigații pentru a exclude alte afecțiuni.

Gestionarea refluxului este, de multe ori, un proces de ajustare. Nu există o singură dietă perfectă pentru toată lumea și nici un truc care să funcționeze în orice situație. Un program regulat al meselor, porții rezonabile, identificarea alimentelor care declanșează simptomele și o discuție cu medicul atunci când problema devine persistentă sunt pași mult mai practici decât restricțiile extreme.

Surse

• NIDDK – Gastroesophageal Reflux (GER) and GERD in Adults
• NHS – Heartburn and acid reflux
• American College of Gastroenterology – Clinical Guideline for the Diagnosis and Management of GERD