Un accident vascular cerebral se intampla atunci cand fluxul de sange este ocluzat intr-o parte a creierului. Lipsa de oxigen dauneaza celulelor creierului care pot avea efecte dezactivare asupra pacientului.
Un accident vascular cerebral este perturbarea sangelui oxigenat la creier. Exista doua tipuri principale de accident vascular cerebral, ischemice si hemoragice, in timp ce exista un al treilea atac cerebral mai minor numit atac ischemic tranzitoriu (TIA).
Un accident vascular cerebral ischemic poate fi cauzat de un cheag de sange care s-a format in inima si a calatorit la creier sau prin aterotrombosis. Accidentele vasculare cerebrale hemoragice, in schimb, sunt cauzate de o ruptura a vaselor de sange care provoaca sangerare in creier.
Un atac ischemic tranzitoriu (TIA), este un cheag de sange care intrerupe temporar fluxul de sange in creier si este un factor de risc major pentru accidentele vasculare cerebrale care ar putea provoca pagube mai grave.
Accidentele cerebrale ischemice pot fi clasificate in accidente vasculare cerebrale embolice si aterotrombotice. Accidentele vasculare cerebrale apar atunci cand un cheag de sange se formeaza intr-o alta parte a corpului, cum ar fi inima (in fibrilatie atriala) sau dintr-un trombus al arterei carotide si se deplaseaza la creier provocand pagube.
In timp ce accidentele vasculare cerebrale aterotrombotice sunt rezultate din acumularea si ruperea depozitelor grase din arterele din creier care determina formarea cheagurilor de sange.
Un accident vascular cerebral hemoragic poate fi cauzat de o „bomba” intr-o artera cerebrala care o determina sa se ramifice si sau de un vas de sange slabit care se rupe provocand sangerare, provocand umflarea acestei parti a creierului si deteriorarea celulelor si tesutului din creier.
Desi accidentele vasculare cerebrale hemoragice reprezinta doar 15% din toate accidentele vasculare cerebrale, acestea sunt responsabile pentru aproximativ 40% din toate decesele prin accident vascular cerebral.
Accidentele vasculare cerebrale ischemice sunt cel mai frecvent tip de accident vascular cerebral care reprezinta mai mult de 85% din toate accidentele vasculare cerebrale si sunt provocate de stiluri de viata nesanatoase, cum ar fi dietele bogate in calorii, niveluri scazute de exercitii fizice si obiceiuri slabe, cum ar fi fumatul si bautul.
In mod similar, accidentele vasculare cerebrale hemoragice sunt cauzate de deteriorarea arterelor provocate de aportul de substante care provoaca daune chimice, de exemplu alcool, fumat, slabirea arterelor.
Deoarece simptomele accidentelor vasculare cerebrale ischemice si hemoragice sunt similare, un diagnostic necesita atat teste fizice, cat si imagini de scanare a creierului la spital pentru a confirma si a stabili modul de procedare a tratamentului.
Testele fizice includ de asemenea, prelevarea de probe de sange pentru a verifica nivelul de colesterol si glucoza si pulsul dvs. pentru bataile neregulate ale inimii (un simptom al fibrilatiei arteriale), sau luarea unei masuratori a tensiunii arteriale.
Testele de inghitire sunt esentiale pentru oricine a avut un accident vascular cerebral, intrucat abilitatea de inghitire este afectata frecvent la inceputul unui accident vascular cerebral. De asemenea, se va efectua o scanare cerebrala pentru a stabili ce tip de accident vascular cerebral a aparut, deoarece accidentele vasculare cerebrale ischemice si hemoragice au diferite aparente.
O scanare computerizata (tomografie computerizata) va fi efectuata, deoarece acestea sunt mai rapide pentru a stabili un diagnostic de accident vascular cerebral ischemic si hemoragic. Toti cei care sunt suspectati de un accident vascular cerebral ar trebui sa primeasca o scanare a creierului in termen de o ora de la sosirea la spital.
Cu cat scanarea creierului este mai timpurie, cu atat mai mult este posibil ca pacientii sa obtina beneficii de medicamente cu coagulare (tromboliza), cum ar fi alteraza sau medicatia anticoagulanta.
Semne si simptome de accident vascular cerebral
Semnele si simptomele accidentului vascular cerebral pot varia de la o persoana la alta si depind, de asemenea, nu numai de marimea embolului, dar si de regiunea creierului care este lipsita de sange din cauza vasului blocat. Cele mai frecvente simptome includ, de obicei:
- Ameteala;
- Durere de cap brusca si severa, spre deosebire de orice experimentat anterior, mai ales daca este asociata cu rigiditatea gatului;
- Pierderea cunostintei;
- Pierderea brusca a vederii;
- Dificultate in a intelege ce spun altii;
- Probleme cu echilibrul si coordonarea;
- Dificultate la inghitire;
- Amorteala sau slabiciune care poate provoca paralizie completa.
Ce factori de risc cresc riscul de accident vascular cerebral?
Factorii care cresc probabilitatea de accident vascular cerebral ischemic si hemoragic includ:
- Fumat;
- Tensiune arteriala crescuta;
- Obezitatea;
- Niveluri de colesterol;
- Diabet;
- Aport excesiv de alcool;
- Stres.
Alti factori legati care nu pot modifica stilul de viata, care pot avea un efect asupra accidentului vascular cerebral, includ varsta, istoricul familial, etnia si istoricul dumneavoastra medical.
Tratamente pentru AVC
Iata cateva dintre strategiile care pot fi utilizate in managementul AVC:
Tromboliza
Odata diagnosticat un AVC, tratamentul poate incepe imediat. Accidentele vasculare cerebrale ischemice pot fi tratate folosind injectii ale unui medicament numit alteplaza care dizolva cheagul si restabileste sangele creierului si este cunoscut sub numele de tromboliza.
Trombectomia
O mica proportie de accidente vasculare cerebrale ischemice severe (adica cele din arterele mari ale creierului) poate fi tratata printr-o procedura de urgenta cunoscuta sub numele de trombectomie, care este folosita pentru a indeparta cheagul si a restabili fluxul de sange.
Se realizeaza prin introducerea unui cateter intr-o artera, de obicei inghinala, care contine un dispozitiv care este apoi trecut prin cateter pentru a indeparta cheagul.
Medicamente anticoagulante
Anticoagulantele sunt tipuri de medicamente care manipuleaza procesul de coagulare a sangelui (asa-numita coagulare plasmatica). Acestea inhiba formarea trombului, ceea ce inseamna ca impiedica formarea prea usoara a cheagurilor de sange. Anticoagulantele includ, in general, anticoagulante orale non-VKA (NOAC), heparine si antagonisti ai vitaminei K.
Toate acestea au moduri de lucru diferite. Datorita modului de actiune farmacologic, utilizarea de anticoagulante poate fi asociata cu un risc crescut de sangerare oculta sau excesiva din orice tesut sau organ care poate duce la anemie post-hemoragica. Semnele, simptomele si severitatea vor varia in functie de localizare (de exemplu, sange in urina, vanatai severe) si gradul sau amploarea sangerarii si / sau anemiei.
Medicul dumneavoastra va descoperi care anticoagulant este potrivit pentru dumneavoastra, pe baza indicatiilor si a prezentei oricarei alte afectiuni medicale. Toate anticoagulantele autorizate ofera un profil de risc pozitiv pentru beneficii. Desi toate anticoagulantele pot creste riscul de sangerare, sunt disponibile strategii pentru reducerea sau oprirea sangerarii.
Medicamente antiplachetare
Dupa ce cheagul a fost dizolvat sau indepartat, majoritatii oamenilor li se va oferi aspirina, care, pe langa faptul ca este un calmant, este de asemenea un antiplachetar care reduce sansele de formare a unui alt cheag.
Medicamentele antiplachetare nu sunt utilizate pentru a trata accidentul vascular cerebral legat de AF spre deosebire de alte forme de tromboza, deoarece sangele care se aduna si cheagurile din ventricule nu implica trombocite, ci diferite mecanisme de coagulare.
Este foarte important sa retineti ca aspirina nu mai este recomandata ca terapie de prevenire a accidentului vascular sigur si eficient pentru persoanele cu AF si trebuie utilizata numai la persoanele care nu sunt in masura sa ia anticoagulante orale.
Daca luati aspirina pentru prevenirea accidentului vascular cerebral, adresati-va medicului dumneavoastra, deoarece este posibil sa aveti un risc crescut de atac cerebral.
Medicament antihipertensiv
Daca tensiunea arteriala este prea mare, s-ar putea sa vi se ofere medicamente care sa o scada, inclusiv diuretice tiazidice, inhibitori ai enzimei convertoare de angiotensina (ACE), blocanti ai canalelor de calciu, beta-blocante sau alfa-blocante.
Statinele
Daca nivelul de colesterol din sangele dvs. este prea mare, vi se va recomanda sa luati statine pentru a-l reduce.
Endarterectomia carotida
Unele accidente vasculare ischemice sunt cauzate de ingustarea arterei din gat numita artera carotida cauzata de acumularea de depozite grase aterosclerotice. In acest caz, chirurgia poate fi oferita pentru a indeparta acumularea placii aterosclerotice.
Accidente vasculare cerebrale hemoragice
Al doilea tip de accident vascular cerebral este hemoragic unde sangele sangereaza dintr-o artera slabita in creier. Accidentele vasculare cerebrale hemoragice pot fi tratate atat cu chirurgie, cat si cu medicamente. Uneori, sangele din creier va trebui eliminat chirurgical intr-o procedura cunoscuta sub numele de craniotomie.
In plus, medicamentele vor fi oferite pentru a scadea tensiunea arteriala, iar daca anticoagulantele au fost luate inainte de accidentul vascular hemoragic, efectele lor vor trebui sa fie inversate.
Controlerele de viteza (medicamente antiaritmice), medicamentele de control a ritmului ajuta la incetinirea ritmului cardiac la ritmul sau regulat de batai. Aceste medicamente sunt utilizate pentru majoritatea pacientilor pentru ameliorarea simptomelor AF. Controlul ratei este abordarea initiala adoptata in tratarea pacientilor varstnici si a celor cu simptome de AF minore.
Controloarele de ritm (medicamente antiaritmice), regulatoarele de ritm ajuta la restabilirea si mentinerea ritmului inimii. Aceste medicamente sunt recomandate pacientilor tineri simptomatici si pacientilor cu AF la care alte masuri corective nu au avut succes.
Cardioversie electrica – socurile cu energie redusa sunt date inimii pentru a incerca sa o readuca la un ritm normal.
Radiofrecventa sau ablatia cateterului – aceasta procedura isi propune sa blocheze partile anormale ale ritmului electric al inimii. Aceste tehnici sunt utilizate atunci cand medicamentele sau cardioversiunea nu functioneaza.
Continuarea vietii dupa un accident vascular cerebral
Accidentul vascular cerebral poate schimba vietile si poate avea un impact urias asupra ta si a familiei tale, dar exista viata dupa ce ai avut un accident vascular cerebral. Cu ajutorul si sprijinul corect accidentul vascular cerebral nu trebuie sa te impiedice sa faci ceva ce vrei sa faci.
Accidentul vascular cerebral va provoca probabil o multime de griji si incertitudine pentru oamenii din jurul vostru. Planificarea viitorului atat in circumstante financiare, cat si personale poate fi dificila, iar membrii familiei s-ar putea simti coplesiti daca deodata trebuie sa preia lucrurile pe care le faceai.
Accidentele vasculare cerebrale pot avea de asemenea, un efect enorm si uneori intens asupra relatiilor personale, iar acest lucru te poate face uneori sa te retragi si sa te izolezi, afectandu-ti starea de spirit si motivatia. Pentru a reduce impactul accidentului vascular cerebral asupra relatiilor personale cu ceilalti, este important sa impartasiti informatii cu familia si sa ii implicati in luarea deciziilor, astfel incat sa stie la ce sa va asteptati, mai ales atunci cand mergeti acasa si cum va pot ajuta.
Chiar daca abilitatea ta de a face lucrurile s-a schimbat inca inainte de accidentul vascular cerebral, vei putea totusi participa la activitati sociale si angajamente cu alte persoane, de care tu si familia ta te poti bucura impreuna. Este important sa va concentrati pe ceea ce puteti face, mai degraba decat pe ceea ce nu puteti.
Vorbeste cu prietenii tai despre cele intamplate si ajuta-i sa inteleaga despre impactul pe care l-a avut asupra ta. Fii deschis despre ceea ce ai nevoie si ce pot face pentru a te ajuta.
