Prediabetul este o situație în care glicemia este mai mare decât valorile considerate normale, dar nu a ajuns la nivelul folosit pentru diagnosticul diabetului. Nu este același lucru cu diabetul și nici nu înseamnă că evoluția către diabet de tip 2 este inevitabilă. Totuși, prediabetul merită luat în serios, deoarece este asociat cu un risc mai mare de apariție a diabetului de tip 2 și cu probleme cardiovasculare. Identificarea lui la timp oferă ocazia unor schimbări care pot întârzia sau preveni progresia bolii.
Ce este prediabetul și cum poate fi depistat
Prediabetul apare atunci când organismul începe să folosească mai puțin eficient insulina, iar glucoza rămâne în sânge în cantități mai mari decât ar trebui. În această etapă, multe persoane nu au simptome evidente. De aceea, faptul că cineva se simte bine nu exclude existența unor valori crescute ale glicemiei.
Una dintre analizele folosite pentru evaluare este hemoglobina glicozilată, cunoscută ca HbA1c sau A1C. Aceasta oferă o estimare a nivelului mediu al glicemiei din ultimele aproximativ două-trei luni. Conform CDC, o valoare A1C sub 5,7% este considerată în intervalul normal, 5,7–6,4% se încadrează în intervalul de prediabet, iar 6,5% sau mai mult se află în intervalul utilizat pentru diagnosticul diabetului. Interpretarea trebuie făcută de un medic, în contextul persoanei și al altor rezultate.
Se poate folosi și glicemia à jeun, măsurată după o perioadă de post alimentar. CDC indică drept interval de prediabet valori ale glicemiei à jeun de 100–125 mg/dL, echivalentul aproximativ a 5,6–6,9 mmol/L. Un singur rezultat nu trebuie interpretat izolat, iar medicul poate recomanda repetarea analizelor sau alte teste.
Prediabetul poate fi descoperit întâmplător la analizele de rutină. Testarea poate fi importantă mai ales atunci când există factori de risc precum excesul ponderal, sedentarismul, istoricul familial de diabet de tip 2, hipertensiunea arterială sau un istoric de diabet gestațional. Recomandarea de screening depinde de vârstă, greutate, istoricul medical și alți factori, motiv pentru care este utilă discuția cu medicul de familie.
Care sunt factorii de risc și ce se poate schimba
Nu există o singură cauză a prediabetului. Riscul poate fi influențat de combinația dintre predispoziția genetică, vârstă, greutate, nivelul de activitate fizică și anumite probleme de sănătate. Unele dintre aceste elemente nu pot fi schimbate, însă altele pot fi îmbunătățite treptat.
Excesul ponderal, în special atunci când grăsimea se acumulează în zona abdominală, este asociat cu un risc mai mare de tulburări ale metabolismului glucozei. Sedentarismul este un alt factor important. Activitatea fizică regulată ajută organismul să folosească mai eficient glucoza și face parte din măsurile recomandate pentru reducerea riscului de diabet de tip 2.
Alimentația nu trebuie privită prin prisma unei diete extreme. Pentru multe persoane, obiectivul realist este o alimentație mai echilibrată, cu mai multe legume, fructe în cantități potrivite, leguminoase, cereale integrale și surse de proteine, reducând în același timp consumul frecvent de produse foarte bogate în zaharuri adăugate și grăsimi saturate. Cantitățile și alegerile potrivite diferă de la o persoană la alta.
Mișcarea poate fi introdusă progresiv. Plimbările regulate, mersul alert, ciclismul, înotul sau alte activități pe care o persoană le poate practica în siguranță sunt opțiuni utile. OMS recomandă activitatea fizică regulată ca parte a prevenirii și întârzierii diabetului de tip 2. Pentru cineva care a fost sedentar, este mai importantă consecvența decât începerea bruscă a unui program foarte intens.
Dacă există exces de greutate, chiar și o reducere modestă poate avea beneficii metabolice. Nu este recomandată o scădere rapidă prin înfometare sau regimuri restrictive. Un plan stabilit împreună cu medicul sau cu un dietetician poate fi mai sigur și mai ușor de menținut pe termen lung.
Când este recomandat consultul medical și ce poate urma
Prediabetul nu se stabilește după simptome, ci prin evaluare medicală și analize. De aceea, persoanele care au factori de risc sau care primesc rezultate anormale la analize ar trebui să discute cu medicul. Uneori este nevoie de repetarea testelor pentru confirmare și pentru a exclude situații care pot influența rezultatele.
Dacă prediabetul este confirmat, următorul pas nu este să intri în panică, ci să stabilești un plan realist. Medicul poate discuta despre greutate, alimentație, activitate fizică, tensiune arterială, colesterol și necesitatea unor controale ulterioare. În anumite situații pot fi recomandate investigații sau tratamente suplimentare, în funcție de riscul individual.
Este important să nu încerci să tratezi prediabetul exclusiv cu suplimente, ceaiuri sau produse promovate ca soluții pentru „scăderea glicemiei”. Acestea nu înlocuiesc evaluarea medicală și schimbările de stil de viață cu eficiență demonstrată. Nici medicamentele nu trebuie începute sau oprite fără recomandarea unui profesionist medical.
Vestea bună este că prediabetul reprezintă tocmai momentul în care intervenția poate conta. CDC arată că schimbările de stil de viață pot reduce semnificativ riscul de progresie către diabetul de tip 2, iar OMS recomandă alimentația sănătoasă, activitatea fizică, menținerea unei greutăți adecvate și evitarea fumatului pentru prevenirea sau întârzierea diabetului de tip 2.
Informațiile din acest articol au caracter general și nu înlocuiesc consultația medicală. Pentru interpretarea glicemiei, HbA1c sau a altor analize, discută rezultatele cu medicul, mai ales dacă ai simptome, factori de risc sau valori repetat crescute.
Surse: CDC – A1C Test for Diabetes and Prediabetes; CDC – Preventing Type 2 Diabetes; Organizația Mondială a Sănătății – Diabetes.
